A sosit vremea! E ora cand minutele pentru deschiderea unei noi pagini in sf-ul romanesc se scurg pentru cititorii nostri. Speram, cu folos!
Accesati de acum HelionSF si simtiti-va ca acasa!

Concursul de proză scurtă, încă o zi

După cum am explicat şi în comentariile la anunţul acestui concurs, povestirile pot fi trimise până la sfârşitul zilei de mâine, joi, 1 octombrie 2009. Sfârşitul zilei înseamnă ora 24.00, miezul nopţii, cum vreţi să-i ziceţi…
În principiu, astăzi ar fi fost ultima zi, dar am hotărât să amânăm puţin încheierea, astfel încât toţi cei care, [...]

Clubul Helion, 2 octombrie

La a doua întâlnire din această toamnă, Costin Simon va citi povestirea Nu e pentru ochii noştri să vadă.
De asemenea, va fi prezentat şi discutat programul Sesiunii Helion, care, amintim, se va desfăşura în zilele de 16 şi 17 octombrie.
Vă aşteptăm vineri, 2 octombrie, la ora 17, în sala Orizont a Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara [...]

Clubul Helion, întâlniri autumnale

Reluarea activităţii clubului Helion, odată cu venirea toamnei, este marcată de două momente, care sperăm să suscite interesul celor prezenţi şi să invite la discuţii.
În deschidere, Cornel Secu va prezenta S.F.-ul românesc între estival şi festival.
Tânărul Adrian Rusnac, elev la Liceul William Shakespeare, va citi apoi povestirea Sanctuarul din umbre.
Întâlnirea va avea loc vineri, 25 [...]

Gérard Klein în ‘Helion’

Am adăugat în lista textelor disponibile online din următorul număr al revistei ‘Helion’ povestirea lui Gérard Klein, Memorie vie, memorie moartă, în traducerea Mihaelei Croitoru.
Emblematică pentru scriitura autorului francez, povestirea a avut şi un impact pe măsură, adjudecându-şi depotrivă premiul Rosny aîné, votat de fani şi decernat în cadrul convenţiei naţionale, şi Marele Premiu al [...]

Gérard Klein
:: Memorie vie, memorie moartă

Traducere de Mihaela Croitoru

Bebeluşul invizibil făcea tic tac.
Ea îndrăzni să-şi coboare privirea spre pântecul căruia de-abia dacă i se vedea rotunjimea. Trompa robotului, translucidă şi strălucitoare precum cristalul, care tocmai pătrunsese în pântecul ei chiar dedesubtul buricului, şi apoi se retrăsese, fină ca un fir de păr, desena o curbă pură la capăt. Oscila uşor, [...]