Un chestionar
Îţi propunem să vorbeşti despre tine şi Science-Fiction. Cum îl vezi tu, ce îţi place şi nu îţi place la acest domeniu, câteva dintre recomandările pe care le-ai face celorlalţi cititori de SF. Aşa că am realizat un chestionar, care sperăm să te stimuleze, să nu te intimideze şi să te binedispună… spor la SF-it!
.
1. Cand a început pasiunea ta pentru SF şi care a fost “scânteia” care a aprins-o?
2. Cum ai defini Science-Fictionul-ul din perspectiva cititorului?
3. Ce preferi: cartea, filmul, desenele animate sau benzile desenate SF? Ne poţi exemplifica preferinţele tale?
4. Ce teme SF ai propune pe viitor?
5. Crezi ca SF-ul e depăşit de revoluţia tehnologică?
6. Care e ultima carte SF citită?
7. Ce ţi-ai propus să mai citeşti în viitor?
8. Citeşti SF românesc? Dacă da, ce i-ai reproşa? Dacă nu, de ce?
9. Poveşteste pe scurt romanul tău SF preferat.
10. Acum (tot pe scurt) construieşte-i un alt final.
Complex, chestionarul asta. Si la ce vor folosi raspunsurile?
Ne-am gandit sa facem un sondaj care sa reflecte situatia SF-ului la ora actuala. Pentru scriitori e important sa stie pe ce tertoriu se invart, care le-ar putea fi cititorii si cam cat de multi sau putini.
Pentru cititori, eu zic, ca ar putea fi pur si simplu un punct de interes, de la care sa-si initieze o lectura viitoare, sa-si redescopere gusturile sau orice altceva.
Oau… unde dam raspunsurile astea?
PS: De ce nu mai gasesc articolul “Concursul de proză scurtă science fiction 2009″?
Da, nici ultimul comentariu la el, de pe bara laterala, nu se deschide. Si, daca tot am ajuns la subiectul asta, s-a mai clarificat cand se vor da rezultatele? Intreb si eu, nu dau cu parul…
Revenind la chestionar, ce facem daca si citim, si scriem sf/ fantasy/ horror? Din ce perspectiva raspundem?
Pentru PSD
Sagy : Apesi in ARHIVA pe JULY 2009
@ Stefana – Dintr-o perspectiva mai bogata!
Sagy, Ştefana, însemnarea respectivă a reapărut. Am făcut eu puţină curăţenie şi am ascuns-o din exces de zel
Nu pot spune nimic despre rezultatele concursului fiindcă pur şi simplu nu ştiu.
În privinţa chestionarului propus de colega noastră Laura Ceica, lucrurile sunt destul de simple, fireşti, aş îndrăzni să afirm.
Sagy, răspunsurile se dau aici, în partea de comentarii. După părerea mea, pot fi şi parţiale, numai la anumite întrebări, important este să suscite discuţii, schimburi de opinii. Laura o să dialogheze cu voi pe parcurs.
Iar a scrie şi fantasy + horror, Ştefana, mi se pare a avea o experienţă mai bogată, ca să merg pe urmele domnului Buzdugan. Ar fi interesant de văzut cum se împacă genurile pentru tine, scriitoarea, cum se întrepătrund, cum îşi caută specificităţile.
1. Cand a început pasiunea ta pentru SF şi care a fost “scânteia” care a aprins-o?
Pe la 5 ani. Jules Verne.
2. Cum ai defini Science-Fictionul-ul din perspectiva cititorului?
Singura literatură despre prezent.
3. Ce preferi: cartea, filmul, desenele animate sau benzile desenate SF? Ne poţi exemplifica preferinţele tale?
Cartea, dacă e de calitate. Filmul, dacă e de calitate. Benzile desenate, daca sint de calitate. “Little Brother”, “9″, “Give Me Liberty”.
4. Ce teme SF ai propune pe viitor?
Cele care identifică tendinţele emergente ale prezentului şi extrapolează pe baza lor.
5. Crezi ca SF-ul e depăşit de revoluţia tehnologică?
Cred că SF-ul e singurul gen literar care mai poate spera să ţină pasul cu această revoluţie tehnologică. Celelalte genuri nici nu mai pretind că ar încerca.
6. Care e ultima carte SF citită?
“Broken Angels”, Richard Morgan.
7. Ce ţi-ai propus să mai citeşti în viitor?
Numărul de cărţi SF şi F pe care le-am achiziţionat, dar pe care nu am apucat încă să le citesc este de ordinul sutelor.
8. Citeşti SF românesc?
Foarte rar.
Dacă da, ce i-ai reproşa?
De multe ori, autorii români nu se documentează despre ştiinţă şi tehnologie şi preferă să scrie un fel de fantastic sau de horror şi să pretindă că este de fapt SF. Excepţiile sînt rare, dar notabile.
Dacă nu, de ce?
Recitiţi răspunsul la întrebarea de mai sus.
9. Povesteste pe scurt romanul tău SF preferat.
(12 ani) Un echipaj zboară cu o astronavă prin cosmos. Diverse creaturi extraterestre urcă la bordul navei. Surprinzător, nimeni nu le întreabă dacă şi-au cumpărat bilet.
(14 ani) Imperiul decade. Bătrînul înţelept întemeiază o societate alternativă. Aceasta trece din criză în criză, dar prosperă şi se extinde.
(19 ani) Un băiat pleacă cu familia pe o planetă exotică. Nişte ticăloşi îi omoară tatăl. Băiatul se aliază cu populaţia locală şi-i învinge pe ticăloşi, ocazie cu care o capătă pe fata împăratului de soţie şi primeşte întreaga împărăţie.
(20 de ani) Un amărît este cules de pe străzi de o echipă, operat şi repus în stare de funcţionare, apoi călătoreşte cu echipa ca să ajute o inteligenţă artificială să fuzioneze cu alta. Inteligenţele artificiale capătă lumea în stăpînire. Amărîtul capătă un shuriken cadou în compensaţie.
(26 de ani) Nişte excentrici caută cea mai puternică furtună din lume. Pînă la urmă o găsesc.
(37 de ani) Un liceean american intră în conflict cu Departamentul Securităţii Naţionale. Fiind educat din punct de vedere tehnologic, are unele şanse de succes. Apoi intriga se complică.
10. Acum (tot pe scurt) construieşte-i un alt final.
(12 ani) Omul cu şapcă se apropie de creaturi. “Biletele la control, vă roooog!”
(14 ani) Coloniştii de pe Terminus se pregăteau să redacteze prima ediţie a Enciclopediei Galactice. Apoi o rachetă protonică superluminică le transformă steaua în supernovă. Împăratul Leon se răzgîndise în privinţa Fundaţiei…
(19 ani) “Voi l-aţi omorît pe tata? Lasă că vă fac bucata!”
(20 de ani) Inteligenţele artificiale fuzionară. Ciberspaţiul suprasolicitat implodă. Calculatoarele se arseră deodată în întreaga lume. Omenirea reveni la calculele cu abace.
(26 de ani) “Nu cred că mai sîntem în Kansas. Ce-o fi cu drumul ăsta de cărămizi galbene?”
(37 de ani) “Am văzut că te descurci bine cu criptarea, Marcus. Pentru 10 000 de dolari pe lună, n-ai vrea să vii să lucrezi la noi? O să spionăm cetăţeni obişnuiţi, o să brutalizăm disidenţi şi în general o să fie distractiv…”
@ Florin Pitea
)
Partea privind un alt final al romanelor preferate e minunata.
Multumesc pentru contributie Florin. Mi-a placut mai ales raspunsul tau la intrebarea a doua. In mare masura iti dau dreptate, desi nave intergalactice inca nu avem…poate in curand.
1. Cand a început pasiunea ta pentru SF şi care a fost “scânteia” care a aprins-o?
Demult, tare demult pe la inceputul existentei mele, si mai degraba prin fantasticul care era abundent pe la mine prin homeland. Prima scriitura pe care am citit-o a fost defapt banda desenata SF in limba rusa, gasita prin arhiva tatalui meu, editata pe la Cernauti prin 70 si ceva.
2. Cum ai defini Science-Fictionul-ul din perspectiva cititorului?
Evadare in realitatea imaginata de altii in care te poti regasi, si eventual sa-ti altoiesti propriile vise.
3. Ce preferi: cartea, filmul, desenele animate sau benzile desenate SF? Ne poţi exemplifica preferinţele tale?
Cartea pe primul loc, si sunt asa de multe… filmul, animatia si altele vin ca si completare. De exemplu studiu de caz pe Infanteria stelara. Cartea am citit-o tarziu, in drum spre Cluj unde aveam de gand sa dau examen pentru facultate… In preaalabil vazusem serialul de animatie care imi placuse, cartea era pe aceiasi linie, dar am fost super dezamagit de film.
4. Ce teme SF ai propune pe viitor?
A mai ramas teme ne-explorate :O ?
5. Crezi ca SF-ul e depăşit de revoluţia tehnologică?
Nu, SF-ul a anticipat revolutia tehnologic, a fost temelia….Revolutia Tehnologica incearca sa egaleze SF-ul.
6. Care e ultima carte SF citită?
Nu-mi amintesc din pacate…. oricum o culegere de texte de anticipatie in care eroii erau rusi. Tot intr-un textulex de asta am aflat ca pe luna nu exista aer
)
7. Ce ţi-ai propus să mai citeşti în viitor?
Cartile ramase necitite din biblioteca si Ingerul Pazitor de George Lazar imediat ce apare
8. Citeşti SF românesc?
Da, dar daca se poate gratis
). Ce se gaseste pe atelierkult, in nautilius si alte zone… nu-mi inspira incredere, decat rare sunt perlele in sensul lui bun, care sa ma impresioneze. Sunt obisnuit cu Sf-ul hard, si astept sa gasesc oriunde apare sigla, stilul cu care m-am obisnuit. Ca sa cumpar un roman sau o carte SF, scrisa de un roman as avea nevoie de sute de referinte [sute ii putin fortat, pentru a caracteriza], si deobicei astept un prieten sa treaca podul inainte, adica s-o fi citit.
9. Povesteste pe scurt romanul tău SF preferat.
……..
10. Acum (tot pe scurt) construieşte-i un alt final.
Si au murit cu totii…. dupa care si lumea lor a disparut
)
@ Ştefana Mulţumesc pentru apreciere.
@ Laura Ceica Dacă privim elementele SF metaforic, putem observa că astronavele cu mii de pasageri la bord sînt o extrapolare a transatlanticelor, roboţii sînt o extrapolare a muncitorilor de la liniile de asamblare, ansiblul este o extrapolare a radiocomunicaţiilor, iar monştrii cu ochi de gîndac reprezintă o materializare a unor pulsiuni subconştiente.Din această perspectivă, SF-ul Epocii de Aur a fost o literatură despre societatea industrială tîrzie, anii 1935-1955.
1. Cand a început pasiunea ta pentru SF şi care a fost “scânteia” care a aprins-o?
Când am luat din bibliotecă operele complete ale lui Wells. După “Războiul lumilor”, asta a fost. Era prin gimnaziu, cred…
2. Cum ai defini Science-Fictionul-ul din perspectiva cititorului?
Literatură de bună calitate despre ce va fi, ce ar putea fi sau ce ar putea să fi fost. Ori despre ce este, dar nu vedem, din lumea noastră de toate zilele.
3. Ce preferi: cartea, filmul, desenele animate sau benzile desenate SF? Ne poţi exemplifica preferinţele tale?
Cartea. Sau filmul. Din păcate, au fost filme care au masacrat cărţi, cum a fost cel după «Poştaşul vine după apocalipsă» al lui David Brin. Dar şi filme care mi-au plăcut mai mult decât cartea. În ultima categorie, e drept că la fantasy, includ Stăpânul inelelor. Ecranizarea m-a vrăjit prin spectaculozitatea ei şi fidelitatea faţă de tot era remarcabil în carte. A conferit însă acţiunii un ritm mult mai alert decât îi dăduse Tolkieni.
4. Ce teme SF ai propune pe viitor?
Orice e legat de om şi devenirea sa în împrejurări de spaţiu/timp/tehnologie ieşite din matca noastră. E o temă veşnic vie, cred.
5. Crezi ca SF-ul e depăşit de revoluţia tehnologică?
Nu cred că SF înseamnă doar ştiinţă/tehnologie. De aceea, nu are cum să fie depăşit de revoluţia tehnologică.
6. Care e ultima carte SF citită? :
«Timp al schimbărilor », de Silverberg. Sunt pe la jumătate şi cred că e un exemplu de sf care nu trăieşte din gadgeturi, ci acordă atenţia meritată socio-umanului.
7. Ce ţi-ai propus să mai citeşti în viitor?
Păi, următoarea pe listă e cartea pe care o va scoate Nemira, “Tărâmurile spulberate”. Totdeauna am gustat istoriile postapocaliptice.
8. Citeşti SF românesc? Dacă da, ce i-ai reproşa? Dacă nu, de ce?
Nu atât de des pe cât mi-aş dori, nu fiindcă i-aş reproşa ceva. Pur şi simplu, multă vreme piaţa a fost invadată de literatură străină extrem de valoroasă. Poate e însă momentul să ne redescoperim valorile.
9. Poveşteste pe scurt romanul tău SF preferat.
Aş fi povestit Dune, dar deja a făcut-o Florin Pâtea. Aşa că am să aleg “Poştaşul”. Într-o Americă postrăzboi atomic, încă devastată de trupe paramilitare, maşina, geanta şi uniforma unui poştaş mort salvează viaţa unui actor ambulant. Întâi, Gordon se va reinventa ca poştaş pentru a obţine adăpost şi hrană de la comunităţile mărunte. Apoi va ajunge să-şi asume răspunderea pentru renaşterea ţării şi să coalizeze în jurul său energiile celor până atunci fără de speranţă. Iar după ce câştigă bătălia hotărâtoare, în loc să stea la căldurică, pleacă să exploreze California.
10. Acum (tot pe scurt) construieşte-i un alt final.
Gordon ajunge în California şi constată că poştaşii de acolo dăduseră în canibalism. Cel mai mult le plăceau destinatarii scrisorilor. Doar că rămaneau fără obiectul muncii. Noroc de Gordon.
Multumesc Sagy si Stefana. Devine din ce in ce mai interesant !
Florin Pîtea Din puncte de vedere metaforic iti impartasesc parerea. La modul concret , pe de alta parte, cand SF-ul devine realitate, se petrece un fel de revelatie a societatii. Stii si tu ca exista aceasta tendinta, in unele zone ale stiintei actuale, de a pune in practica ideile anticipate de creatorii de science-fiction. Imi place sa vad cum fictiunea devine realitate.
Pe scurt, raspunsul tau la intrebarea a doua, mi-a placut intr-un mod mai aparte, pentru ca deschide multe perspective de comprehensiune si interpretare asupra subiectului. Multumesc.
Cred ca puteti sa deschideti un nou concurs. Cine ghiceste toate romanele povestite de Florin Pitea
Eu nu le-am dibuit pe toate spre rusinea mea
@ jeje Nici o problemă. Te invit cu plăcere pe blogul meu, http://tesatorul.blogspot.com , unde se află mai multe recenzii de cărţi. Vreo trei dintre romanele rezumate de mine aici sînt recenzate acolo.
1. 6-7 ani – Jules Verne, 10 ani – Eu, Robotul – Isaac Asimov, 8 ani – Invadatorii, Planeta gigantilor, 11 ani – UFO
2. Singura forma de arta care poate reprezenta societatea in continua schimbare in care traim.
3. Carte, film.
4. Calatorie in timp
5. Nu.
6. In the Balance: An Alternate History of the Second World War (Worldwar, Volume 1) by Harry Turtledove
7. Claw of the Conciliator – Gene Wolfe
8. Logic, sunt membru fondator SRSFF. Slaba pregatire stiintifica a autorilor, eu fiind adeptul Hard SF-ului, un domeniu destul de slab reprezentat la noi.
9 si 10 Stau si ma intreb – care o fi romanul meu SF preferat, pentru ca sunt mai multe. Numai Dick a scris vre-o 10 care reprezinta romanul meu SF preferat.
Apropo, dacă tot ni s-a cerut să reimaginăm finalul romanului nostru preferat, hai să procedăm şi invers:
Cum ar fi fost un roman SF celebru, să zicem “Dune”, scris de autorul dumneavoastră preferat?
Ca de exemplu:
“Cerul de deasupra Arrakisului era de culoarea unui ansiblu dat pe un canal fără emisie.
- Nu e ca şi cînd aş lua substanţe, auzi Paul pe cineva spunînd. E ca şi cînd trupul meu ar fi dezvoltat o deficienţă masivă de mirodenie.
Era o voce de pe Caladan şi o glumă de pe Caladan. La Shadout Mapes era un bar pentru profesionişti extraplanetari: puteai să bei acolo o săptămînă şi să n-auzi două vorbe pe limba fremenilor.
[...]
Nu a mai văzut-o pe Chani niciodată.”
Am raspuns la mine pe blog…
Ti-am citit raspunsurile si am gasit o placuta similitudine: si pentru mine Star Wars, vazut in copilarie la cinema a fost scanteia care a aprins pasiunea pentru SF. Ce ti-e si cu filmele astea!
O intrebare…. cand se anunta laureatii concursului de proza scurta?
1. Scânteia a fost probabil una dintre primele vizite la cinematograf, când aveam în jur de 9-10 ani (pre-Revoluţie), şi am văzut “Imperiul contraatacă” din trilogia Războiul Stelelor. Fundalul desfăşurării evenimentelor din film m-a impresionat profund. Fascinaţia pentru spaţiul stelar nu a dispărut nici când, mai târziu, am aflat că era vorba de fapt de efecte vizuale, iar giganticele nave spaţiale erau doar nişte machete miniaturale.
Perioada care m-a orientat definitiv pe linia sci-fi, atât în literatură cât şi pe marele şi micul ecran, a fost acum aprox. 5 ani, când am citit toate volumele Dune ale lui Frank Herbert, vizionând, în paralel, episoade din serialul Stargate SG1.
Acum un an am început să citesc cu pasiune literatură sci-fi scrisă de autori americani şi britanici, în engleză. L-am descoperit pe Arthur C. Clark si pe Isaak Asimov. Apoi au urmat nume de care nu auzisem niciodată, care însă au creat opera fascinante.
2. Are foarte multe faţete. Unele cărţi explorează mintea umană (de ex. Theodore Sturgeon, More Than Human; Daniel Keyes, Flowers for Algernon), unii explorează spaţiul interstelar fără vreo legătură cu planeta Pământ (Frank Herbet, Dune), unii prezintă pământul complet schimbat, uneori în mai bine, alteori în mai rău (Arthur C. Clarke, colecţia de nuvele Expedition to Earth; George R. Steward, Earth Abides).
Mi se pare de asemenea o sursă de optimism pentru speranţa să nu fim singuri în sistemul nostru solar, şi cu atât mai puţin în univers. Inventivitatea autorilor când vine vorba de forme extraterestre de viaţă, inteligente sau nu, este nemărginită.
3. Fiecare îşi are propriile avantaje. Dacă sunt flămândă după senzaţii tari şi într-un timp scurt, vizionez un film (2012). Îmi place să compar ecranizările cu versiunea originală. Opera poate căpăta noi dimensiuni: la scrierea cărţii, autorul şi-a imaginat personajele, împrejurimile, sentimentale, trăirile, evenimentele într-un anumit fel. Când noi citim cartea, o percepem prin prisma propriei imaginaţii şi a propriilor experienţe. Când cartea este transpusă pe ecran, apar efectele vizuale care sporesc senzaţiile, personajele extraterestre sunt zămislite în alt mod decât ne-am imaginat noi citind cartea, şi cum se întâmplă deseori, acţiunea suferă un “twist” al regizorului, care are menirea, pe de o parte, să facă filmul interesant, însă care inevitabil adaugă o nouă faţetă acţiunii.
Se poate întâmpla, desigur, şi în sens invers: după vizionarea unui film interesant, aflu că este bazat pe carte, pe care apoi o citesc. În acest caz, versiunea prezentată în film suferă o „decojire” a straturilor aplicate de efecte şi regizor, revenind la forma „pură”, cât se poate de apropiată de ceea ce intenţionase autorul (1948).
4. Nu mă pot gândi la un asemenea subiect. Tocmai aceasta este fascinaţia pe care o au cărţile sci-fi asupra mea: faptul că sunt imprevizibile, de o imaginaţie nelimitată.
5. Industria filmului, susţinută într-un procent tot mai mare de potenţialul expresiv al efectelor vizuale, dovedesc un echilibru al sci-fi-ului tehnologic şi al celui psihologic. Comparând filmele Star Trek (2009) şi Moon (2009), vedem că primul să bazează pe impresionante efecte vizuale, în timp ce al doilea foloseşte doar un fundal lunar pentru a descoase un „plot” psihologic.
Multe dintre cărţile sci-fi pe care le-am citit au fost scrise în anii 1950-1960, şi prezintă o imaginaţie tehnologica surprinzător de realistă şi imaginativă (Arthur C. Clarke, A Fall of Moondust). Cărţi sci-fi scrise în ultimii ani nu am avut ocazia să citesc.
6. Aş îndrăzni să o încadrez la limita acestei categorii: Oscar Wilde, The Picture of Dorian Gray. Înainte de aceasta am citit Ray Bradburry, Leviathan ’99.
7. Aldous Huxley: Brave New World; Brian Herbert & Kevin J. Anderson: Dune: Casa Corrino; Fahrenheit 451
8. Nu, nu prezintă interes pentru mine.
Sci-fi-urile în engleză le citesc nu doar pentru povestea în sine (mai am de citit foarte multe titluri consacrate înainte de a începe să explorez literatura sci-fi contemporană), ci şi pentru fascinanta limbă engleză.
Autori români de sci-fi nu am citit, iar traducerile de orice fel încerc să le evit.
Motivul pentru care nu am citit autori români de sci-fi nu aş putea să mi-l concretizez în minte. Pe de o parte, pentru că încă am foarte mult de recuperat din monştrii sacri străini. Pe de altă parte, cu siguranţă pe baza unei prejudecăţi, nu am încredere că autorii români ar putea da naştere la idei care să mă fascineze, de nici un fel.
la 9. si 10. voi raspunde cu alta ocazie. viki
Good point, Viki : “Nu am încredere că autorii români ar putea da naştere la idei care să mă fascineze, de nici un fel.” Patru – cinci scriitori de-ai lor pun cu totii la un loc de-un IQ normal! Am sa incerc sa-i evit si eu pe viitor!
1. Cand a început pasiunea ta pentru SF şi care a fost “scânteia” care a aprins-o?
Clasa întâi. Cartea „Roboţelul”. Nu mai ştiu autorul.
2. Cum ai defini Science-Fictionul-ul din perspectiva cititorului?
Nu l-aş defini. Cine l-a definit?
3. Ce preferi: cartea, filmul, desenele animate sau benzile desenate SF? Ne poţi exemplifica preferinţele tale?
Cartea.
4. Ce teme SF ai propune pe viitor?
Lumea de după reaşezarea pe care tocmai o traversăm.
5. Crezi ca SF-ul e depăşit de revoluţia tehnologică?
SF-ul nu. Imaginaţia unor contemporani însă…
6. Care e ultima carte SF citită?
„Lordul Luminii” – Zeleazny
7. Ce ţi-ai propus să mai citeşti în viitor?
Zecile de cărţi cumpărate, care mă aşteaptă.
8. Citeşti SF românesc? Dacă da, ce i-ai reproşa? Dacă nu, de ce?
De câte ori pot, o fac. Nu i-aş reproşa nimic.
9. Poveşteste pe scurt romanul tău SF preferat.
Mi-ar fi tare greu să mă hotărăsc. De dragul întrebării… Micul vrăjitor reuşi din nou.
10. Acum (tot pe scurt) construieşte-i un alt final.
Cu ochii închişi, rosti formula magică, ridicând bagheta. Dar nu se întâmplă nimic. De-acum era un adolescent obişnuit.
1. Cand a început pasiunea ta pentru SF şi care a fost “scânteia” care a aprins-o?
Aveam 16 ani şi terminasem de citit clasicii care mi-au fost pe plac…aşa că am luat de la bibliotecă o carte la întâmplare. S-a nimerit să fie o povestire a unui rus, Ciolkovski, O plimbare pe Lună ( Seta a Holdon, în limba maghiară) şi mi-a plăcut suficient cât să caut apoi cărţile cu sigla SF.
2. Cum ai defini Science-Fictionul-ul din perspectiva cititorului?
Dincolo de mimetism, de cotidian, de banal şi de previzibil.
3. Ce preferi: cartea, filmul, desenele animate sau benzile desenate SF? Ne poţi exemplifica preferinţele tale?
Cartea. Oraşul- Simak, Vorbitorul lui Scott Card, Unde cândva suave păsări cântătoare-Kate Wilhelm, etc
4. Ce teme SF ai propune pe viitor?
Eternitatea văzută din punctul de vedere al unui nemuritor, multiversul, omul devenit Dumnezeu, Dumnezeu devenit muritor printre creaţiile sale.
5. Crezi ca SF-ul e depăşit de revoluţia tehnologică?
Evoluează concomitent, de obicei sefeul are un pas în faţă dar asta nu e o regulă.
6. Care e ultima carte SF citită?
Ţărâmurile Pustiite
7. Ce ţi-ai propus să mai citeşti în viitor?
Tot ce apare în domeniu, atâta timp cât nu mă dezamăgeşte lectura din cale afară.
8. Citeşti SF românesc? Dacă da, ce i-ai reproşa? Dacă nu, de ce?
Da. Citesc. De reproşat aş avea multe, nu sefeului românesc ci autorilor de sefe, însă fiecăruia altceva. Unora că vor neaparat să scrie sefe deşi le lipsesc ideile, altora că deşi au idei fac totul varză cu abordarea, altora că uită pe parcurs că scopul scrisului este acela de a spune o poveste unui cititor, nu acela de a-i demonstra cât de cult, de erudit, de sofisticat sau de preţios poate fi un scriitor. Unora le-aş reproşa că uită esenţialul- adică povestea- şi se abat înspre eseuri pseudofilosofice inutile şi plictisitoare. Tot aşa aş putea reproşa unora că încearcă să scrie sefe fără să deţină controlul asupra “s”-ului şi încearcă să-l înlocuiască cu aberaţii care sună ştiinţific dar sunt lipsite de orice fundament.
La modul general aş reproşa sefeului românesc că petrece prea mult timp cu privirea întoarsă spre trecut ( amintiri plăcute despre ce şi cum a fost cândva, amintiri inutile dincolo de învăţamintele care deja s-au tras) , că se mulţumeşte să viseze frumos dar nu se străduieşte suficient cât să şi realizeze ceva măcar din cele posibile. Aş reproşa şi aşezatul căruţei în faţa calului, adică apreciatul spuselor funcţie de cine spune şi nu în funcţie de ce spune. În traducere liberă: un scriitor deja celebru dacă produce un fâs acela va fi lăudat şi i se va face o critică pozitivă nefondată pe când scrierile tinerilor capabili de regulă sunt ignorate. Tinerii ( a se vedea discuţiile pe marginea textelor de pe Nautilus) de regulă sunt expediaţi, reduşi la tăcere, anihilaţi, desfiinţaţi de la prima încercare, în loc să fie încurajaţi şi sfătuiţi. În schimb cei care au scris cândva, deşi de ani de zile nu fac decât să trăiască din amintiri sunt în continuare veneraţi şi ridicaţi în slăvi. Aş reproşa aşadar şi cultivarea sistematică a orgoliilor.
9. Poveşteste pe scurt romanul tău SF preferat.
Au venit extratereştri. Au stat, apoi şi-au văzut de drum. Nu şi-au dat seama că suntem şi noi inteligenţi.
10. Acum (tot pe scurt) construieşte-i un alt final.
Au venit extratereştri. Şi-au dat seama că suntem fiinţe raţionale şi au fugit mâncând pământul când au înţeles că inteligenţa nu exclude maleficul.
1. Cand a început pasiunea ta pentru SF şi care a fost “scânteia” care a aprins-o?
La varsta de 9 ani. Au fost mai multe scantei: H.G.Wells “Primii oameni pe Luna”, antologia “Viitorul a inceput ieri” realizata de Ion Hobana
2. Cum ai defini Science-Fictionul-ul din perspectiva cititorului?
Un mod de viata. Un mod de a vedea lumea altfel.
3. Ce preferi: cartea, filmul, desenele animate sau benzile desenate SF? Ne poţi exemplifica preferinţele tale?
Pe toate le prefer.
4. Ce teme SF ai propune pe viitor?
Redescoperirea omului. Ma gandesc la Cordwainer Smith atunci cand spun asta.
5. Crezi ca SF-ul e depăşit de revoluţia tehnologică?
Nicidecum. Oamenii pot fi depasiti de evolutia (si nu revolutia) tehnologica, sefeul nu.
6. Care e ultima carte SF citită?
Eden – Stanislaw Lem. O carte excelenta din pacate tradusa mediocru.
7. Ce ţi-ai propus să mai citeşti în viitor?
Nu-mi propun sa citesc ceva anume. Citesc ceea ce intra in raza mea de “actiune”.
8. Citeşti SF românesc? Dacă da, ce i-ai reproşa? Dacă nu, de ce?
Citesc sefe romanesc. De reprosat… Lipsa de tupeu a autorilor, lipsa de anvergura in tratarea temelor abordate de acestia. Lipsa personajelor memorabile din sefeul romanesc.
9. Poveşteste pe scurt romanul tău SF preferat.
Oceanul…
10. Acum (tot pe scurt) construieşte-i un alt final.
Oceanul nu are final
Mersi la toate lumea pentru raspunsuri, deja se contureaza o imagine despre publicul citior de SF. Astept cat mai multe opinii