Helion

Cornel Secu
:: Helion 30 – scurtă călătorie în timp

DRUMUL HELIONULUI
A ÎNCEPUT ÎN URMĂ CU 30 DE ANI.
ARE O DATĂ SIGURĂ: 18 MARTIE 1980.
ŞI UN LOC: CASA TINERETULUI.

La prima şedinţă au fost cinci inşi, la a doua şapte, la a treia opt, iar la a patra zece. Acestea au fost consemnate în primul registru al Helionului, ţinut săptămână de săptămână cu osârdie, pricepere şi umor până în 1985, de regretatul Augustin Corneliu Giagim. Registrul, împreună cu o seamă de bunuri şi mai ales cărţi a dispărut în toamna lui 1984, odată cu mutarea clubului la Casa Universitarilor.

De la bun început Helionul nu s-a aşezat sub o umbrelă administrativă sau politică, care să altereze în vreun fel demnitatea existenţei noastre culturale.

Am fost de multe ori supuşi unor presiuni de a funcţiona altfel decât am hotărât să fim, dar am găsit soluţii să rezistăm, să ne găsim aliaţi de nădejde şi să mergem mai departe pe calea noastră.

Existenţa Helionului nu a fost un festival pirotehnic, ci un drum normal cu urcuşuri şi coborâşuri, cu ascensiuni şi stagnări, cu succese mai mari sau mai mici.

Eşecurile noastre au fost rare şi nesemnificative. Nezgomotos şi plin de modestie, iubitor de umor şi întâmplări hazlii, neîngăduitor cu impostura, înrolarea sau manipularea sub stindarde ale unor puternici ai zilei, trecători, şi mai mereu uitaţi de istorie mai repede sau mai încet, Helionul a însemnat mai mereu o echipă puternică, omogenă şi apărătoare a culturii artistice adevărate, fie că a fost literatură, bandă desenată, grafică, eseu ştiinţific sau film de scurt metraj.

Niciodată demoralizat, niciodată cedând sau clacând, Helionul a avut un parcurs cum rar s-a întâmplat în S.F.-ul românesc.

Stabilitatea şi funcţia identitară a Helionului nu s-a modificat şi nu a oscilat de-a lungul celor trei decenii de existenţă.

A funcţionat ca un atelier de creaţie, în care spiritul critic a existat ca un semn de respect pentru lucrul bine făcut, creându-se în acest chip prietenii adevărate în toate colţurile României. Şi chiar şi dincolo de fruntariile ţării.

Sunt prea mulţi şi importanţi oamenii care au trăit în hipercubul HELION.

Să-i amintim pe cei care au scris proză sau critică, s-au manifestat în artă plastică, fotografie sau film, au tradus sau au lansat ipoteze extraordinare. Îi aşezăm într-o ordine alfabetică; cei subliniaţi remarcându-se printr-o activitate bogată, pe distanţe de timp apreciabile (ani de zile continuu):

Traian Abruda, Daniela şi Emilia Alexandru, Mariana Alexandru şi Mihai Alexandru, Val Antim, Costel Baboş, Ciprian Ionuţ Baciu, Duşan Baiszki, Adrian Bancu, Valentin Bancu, Eugenia Banciu, Doru Bercuci, Gheorghe Bulagea, Sandra Bărbarie, Ovidiu Bâtan, Tudor Beşuan, Diogene Bihoi, Sorin Birăescu, Boldog Elemer, Raoul Borchin, Adrian Budriţan, Daniel Bureţia, Răzvan Buz, Ştefan Buzărnescu, Valentin Capotescu, Laura Ceica, Gabriel Cernat, Marcel şi Valentin Chelba, Dan Chendi, Marius Chiriţă, Adrian Chifu, Mihaela Christi, Luminiţa Cicortaş, Luminiţa Ciocia, Sorin Ciurariu, Radu Cleţiu, Laurian Cnobloch, Marius Ciurdari, Florin Contrea, Walter Covlescu, Constantin Cozmiuc, Florin Leodor Dănilă, Silviu Damşe, Dorin Davideanu, Adrian Dinescu, Cotizo Draia, Mihai Corneliu Donici, Doru Drăgan, Marius Ganea, Antuza Genescu, Silviu Genescu, Radu Pavel Gheo, Alina Ghimpu, Augustin Corneliu Giagim, Adrian Glosic, Györffy György, Elena Ghiţă, Ovidiu Guleş, Dragoş Haţegan, Darius Luca Hupov, Reimund Schild-Kirer, Emilian Iachimovschi, Mihaela Iliescu, Ioan Ilica, Corina Ilin, Adrian Florin Ionaşiu, Lucian Ionică, Willy Jäger, Eugenia Laszlo, Marcel Luca, Cecilia Diana Lucaci, Ilie Lungu, Mandics György, Alexandru Maniu, Alexandra Manole, Carmen Marinescu, Emilian Marinescu, Mihai Marinică, Robert Meissner, Nicolae Mirkov, Adrian Muscă, Bogdan Nădăştean, Alexandru Negrea, Cătălin Negrea, Ionel Nistor, Laurenţiu Nistorescu, Mimo Obradov, Corina Ozon, Raul Paulescu, Marius Pădurean, Liviu Pîrvan, Simona Papp, Alexandra Popescu, Cornelia Popescu, Mihai Dan Popescu, Dan Predescu, Romulus Popovici, Simona Popovici, Mărgărit Primaru, Lucia Robitu, Victor Rojancovschi, Daniel Romilă, Adrian Rusnac, Dana Sarmeş, Cornel Secu, Reghina Sîrbu, Costin Constantin Simon, Harald Singer, Florin Stanca, Lucian-Vasile Szabo, Geza Szasz, Ildiko Szendrei, George Terziu, Traian Urdea, Daniel Ursachi, Dacian Vâlcu, Cristian Vicol, Daniel şi Mihai Vuescu, Gabriel Zănescu.

Alături de noi au fost de-a lungul vremii oameni importanţi în ştiinţa şi cultura românească:

acad. Eugen Macovschi, prof. univ. dr. Eduard Pamfil, acad. Zeno Simon, acad. Solomon Marcus, acad. Eugen Simion, acad. Tóró Tiberiu, acad. Mircea Maliţa, prof. dr. Eugeniu Niculescu-Mizil, prof. univ. dr. Lucian Boia, prof. univ. dr. Traian Dinorel Stănciulescu, prof. univ. dr. Lucian Negruţiu, chimist Viorel Abrudan, prof. univ. dr. Mircea Goian, fizician Marius Chiriţă.

Ne-am bucurat de simpatia şi încrederea unor scriitori şi oameni de cultură importanţi, cum ar fi:

Marin Sorescu, Mircea Opriţă, Cornel Robu, Ion Hobana, Vasile Andru, Cornel Ungureanu, Virgil Stanciu, Mircea Mihăeş, Mircea Nedelciu, Mircea Pora, Mihai Coman, Pia Brânzeu, Marcel Pop Corniş, Paul Eugen Banciu, Adriana Babeţi, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Ildiko Achimescu, Leonard Oprea, Cristian Tudor Popescu, Gheorghe Săsărman, Florin Manolescu, Dănuţ Ungureanu, Gheorghe Secheşan, Marcel Tolcea, Vasile Popovici, Ovidiu Pecican, Lucian Merişca, Alexandru Mironov, Valentin Nicolau, Voicu Bugariu, Liviu Maliţa, Bogdan Ficeac, Horia Aramă, Gheorghe Schwarz, Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Patrel Berceanu, Tudor Gheorghe, Dan Culcer, Gheorghe Crăciun, Eugen Bunaru, Constantin Cubleşan, Leonida Neamţu, Wiliam Marin, Petru Andea, Dumitru Daba, Vasile Creţu, Dan Doboş, Mihail Grămescu, Michael Haulică, Aurel Breilean, Gheorghe Văleanu, Sergiu Nicola, Ivan Evseev, Doru Ogodescu, Victor Martin, Viorel Pârligras, Doru Pruteanu, George Aron, Vasile Sas şi a multor altora, cărora ne cerem scuze că nu le pomenim numele aici.

Nu e deloc întâmplător faptul că HELIONUL a lansat în anticipaţia românească, prin concursul de proză scurtă sau prin paginile revistei (timişorenii, după cum se ştie, neavând voie să participe la concursul organizat de noi,
îngrădire necesară pentru a susţine obiectivitatea juriului) nume precum:

Ovidiu Pecican, Alexandru Ungureanu, George Ceauşu, Sergiu Someşan, Dan Merişca, Doru Pruteanu, Costel Baboş, Lucian Vasile Szabo, Mihai Alexandru, A.C. Giagim, Cotizo Draia, Dan Predescu, Laurenţiu Nistorescu, George Terziu, Florin Leodor Dănilă, Val Antim, Traian Abruda, Andrei Gaceff, Radu Cleţiu, Adrian Chifu, Ciprian Ionuţ Baciu.

Revista HELION a repus în circuitul cultural, cu multă energie şi susţinere intelectuală, nume precum

Silviu Genescu, Dănuţ Ungureanu, Lucian Ionică, Marcel Luca, Duşan Baiszki, Constantin Cozmiuc, Dănuţ Ungureanu, Györfi Deak György, Cristian Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Mircea Naidin, Bogdan Aldea, fiind un element probant pentru potenţialul de exprimare şi valorizare al clubului.

La aceste nume importante e bine să-i punem în pagină aici pe prietenii noştri de dincolo de hotarul ţării:

Andrzei Prusynski (Polonia), Sam Lundwall (Suedia), Franz Rottensteiner (Austria), Dmitri Bilenkin (Rusia), Ivailo Runev (Bulgaria), Kuczka Peter (Ungaria), Pascal Ducommun (Elveţia), Herbert Franke (Germania), Domingo Santos (Spania), Ian Watson (Anglia), Bridget Wilkinson (Anglia), Elisabeth Vonarburg (Canada),

care ani de zile, în timpuri foarte grele pentru cultura românească, au fost alături de noi cu texte, cu reviste, cărţi şi gânduri de încurajare.

Împreună cu ei Helion-ul s-a simţit mai puternic şi mai încrezător în calea pe care s-a aşezat s-o străbată din 1980 până acuma.

Împreună cu ei am putut continua, trecând cu inima mai uşoară peste vremelnicele bariere sau poticneli, uneori inevitabile pe întinderea a 30 de ani.

Împlinirile din anii ce au trecut sunt dătătoare de speranţe pentru anii ce vor veni.

Depinde numai de noi, cei care suntem acum, dar şi de cei care vor veni, ca acest drum să nu se întrerupă şi să nu se tulbure.

De clubul HELION sunt legate următoarele evenimente:

– Organizarea anuală a ZILELOR HELION (din 1981), transformată, începând din 1985, în SESIUNEA HELION

– Lansarea primului concurs de proză scurtă S.F. din România (1981)

– Tipărirea primului fanzin HELION (1981)

– Organizarea primului concurs de traduceri de povestiri S.F. româneşti într-o limbă străină – 1983

– Obţinerea premiului pentru cel mai bun fanzin european de către revista HELION la Congresul European de Science-Fiction, Brighton (Anglia) – 1984, după patru ani obţinând acelaşi premiu la EUROCON-ul organizat la San Marino (Italia, 1988)

– Organizarea primului Revelion S.F. din lume, la Timişoara, în ianuarie 1985

– Lansarea caietului de teorie, critică şi istorie literară BIBLIOTECA NOVA (împreună cu cenaclul H.G. WELLS) – 1986

– Susţinătorul principal al înfiinţării Asociaţiei Române de Science-Fiction (ARSFAN) – 1992, Timişoara

– Organizator principal al primului Congres European de Science-Fiction din România – EUROCON ’94, Timişoara, 26-29 mai 1994

– Organizator al taberei de creaţie ATHANORIA, Pârâul Rece, 1995

– Susţinător şi realizator al apariţiei antologiei de povestiri ştiinţifico-fantastice româneşti TWELVE – 1995, realizată de Cornel Robu (Editura SEDONA)

– Editor al almanahurilor Science-Fiction 2007 şi 2008, precum şi Estival Science-Fiction 2007

– Susţinător al colecţiilor Insolit şi Helion de la Editura Bastion Timişoara

– Câştigător a peste 30 de premii la concursurile naţionale de gen, organizate în perioada 1980 – 1997 (proză, grafică, pictură, benzi desenate)

Preşedinte al clubului HELION a fost până în 2009 Cornel Secu, iar din 2009 Lucian-Vasile Szabo.

Vicepreşedinţi au fost: Lucian Ionică (1980-1985), Tudor Beşuan (1985-1994), Costel Baboş (1994-1997), Lucian-Vasile Szabo (1997-2001, 2005-2009).

Secretari: A.C. Giagim (1980-1985), Lucian-Vasile Szabo (1986-1990), Costel Baboş (1990-1992), Szasz Geza (1992-1994), Laurian Cnobloch (1994-1995), Val Antim (1995-2001), Adrian Bancu (2005-2010).